Trebuie să recunosc că mi-a fost un pic dor de lejerele cărți ale Sophiei Kinsella, iar cea de față a venit ca o pauză bine meritată de la stufosul "idiot" al lui Dostoievski.
V-am mai spus eu că Sophie Kinsella e singura autoare de chick-lit pe care continui să o citesc cu plăcere și nu pot fi complet obiectivă când vorbesc despre cărțile ei. Da, am citit articole în care cititorii se plâng că e plină de clichee, că ultimul volum e cel mai slab dintre toate, că personajele ei au mereu aceleași caracteristici, bla bla bla.
Ei bine, mie mi-a plăcut. Nu e cel mai bun volum al ei, e previzibil, păstrează aceleași eroine frumoase, naive și ușor siropoase cu care ne-a obișnuit, dar mi-a plăcut. Îmi place cum scrie, mi se pare că frazele, deși simpliste, curg natural, iar situațiile sunt adesea amuzante. Ce i-aș putea reproșa de data asta ar fi finalul, care mi s-a părut puțin cam abrupt comparativ cu felul în care a decurs povestea (și poate faptul că a folosit cam des cuvântul 'bloody').
Pe scurt, e vorba despre Lottie, o tânără care se desparte de iubitul ei Richard pentru că acesta nu o cere în căsătorie și se mărită brusc cu Ben, iubirea ei din adolescență, un tip pe care nu îl mai văzuse de 15 ani. Fliss, sora ei, intervine și face tot posibilul să le strice luna de miere și să îi despartă. Evident, happy ending pentru toată lumea.
Mai multe nu am să vă spun, decât că mă reîntorc la "idiot" și revin după. Cartea Sophiei Kinsella o găsiți aici ca ebook.
